GB ASM

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Colecţia plante pomicole, viticole şi nucifere

 Aplicînd metoda hibridării distante a fost resintetizat prunul de cultură Prunus domestica (2n=48), în rezultatul încrucişării Prunus divaricata Lebed. (2n=16) cu Prunus spinosa L. (2n=32), astfel confirmînd calea de provenienţă a prunului de cultură - Prunus domestica (2n=48) (V.Rîbin).

            Prin aceiaşi metodă au fost antrenaţi reprezentanţii genurilor: Mallus Mill., Pyrus L., Cydonia Mill. cu scopul obţinerii hibrizilor intergenerici şi interspecifici distanţi la plantele pomicole. În rezultatul încrucişării gutui-măr a fost creată o populaţie de hibrizi distanţi.  Hibrizii distanţi obţinuţi reprezintă interes pentru soluţionarea problemelor de ordin teoretic şi practic, cum ar fi: evidenţierea originii soiurilor de plante pomicole, depăşirea periodicităţii fructificării la măr, obţinerea formelor valoroase pe bază genetică interspecifică (I. Rudenco, E.Onica).

            Efectuate multiple încrucişări directe şi reverse ale nucului comun cu speciile sălbatice Juglans nigra, J. mandshurica, J. cinerea, specii care posedă o rezistenţă sporită la ger, unele boli şi vătămători, fiind demonstrat că nucul comun se încrucişează mai uşor cu speciile est-asiatice (Juglans seiboldiana, J. mandshurica) în comparaţie cu cele nord-americane (Juglans nigris, J. hindsi). Cercetările cariologice asupra nucului au permis a stabili, pentru prima dată în ştiinţă, numărul, forma şi mărimea cromozomilor la Juglans seiboldiana Max., J. major, J. hindsii. La toate speciile, formele taxonomice şi hibrizii distanţi de nuc s-a constatat numărul diploid de cromozomi 2n=32. În baza acestor rezultate a fost înaintată ipoteza potrivit căreia stabilitatea setului diploid de cromozomi determină delimitarea taxonomică a fam. Juglandaceae. În rezultatul investigaţiilor au fost create şi omologate două soiuri de nuc „Codrene” şi „Lungueţe” (I. Comanici).

            Rezultatele cariologice a peste 50 specii sălbatice din familia Vitaceae Juss. au permis completarea datelor cariologice la 7 genuri din 14 existente ale familiei Vitaceae Juss., evidenţiind numărul, mărimea şi morfologia cromozomilor.

În baza rezultatelor cariologice, morfologice şi paleontologice a fost elaborată o nouă sistemă de clasificare a familiei Vitaceae Juss., în care genurile sunt plasate în conformitate cu legăturile filogenetice, geneza şi dezvoltarea  lor istorică. (Ş.Topală).

Ca rezultat a încrucişărilor de mulţi ani a fost învinsă incompatibilitatea între subgenurile Euvitis (2n=38) şi Muscadinia (2n=40) şi creaţi hibrizi distanţi F2 – F5 între speciile de viţă de vie de cultură (Vitis vinifera L.) şi viţa de vie sălbatică americană (Vitis rotundifolia Michx.). (Ş.Topală, E. Alexandrov).

Introducerea plantelor, în general, şi a celor lemnoase, în special, are o vechime multiseculară. La începutul sec. XIX se iniţiază fondarea parcurilor publice, ca: „parcul Ştefan cel mare”, Parcul catedralei” etc., iar la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX se dezvoltă arhitectura peisagistică. Pe lângă curţile boiereşti din mediul rural se fondează parcuri: Rediu-Mare, Vila-Mândâc, Ivancea, Mileşti, Ghincăuţi, Temeleuţi, Stolniceni, Ţaul, fiind plantate diverse specii de arbori şi arbuşti exotici.

În a doua jumătate a sec. XX se iniţiază lucrări planificate privind studierea dendroflorei Moldovei şi introducerea speciilor de plante lemnoase exotice. În rezultatul cercetărilor dendrologice a fost elaborat asortimentul de arbori şi arbuşti necesari întru crearea spaţiilor verzi din localităţile urbane şi rurale din Republica Moldova. (P.Leontiev, B.Holodenco, A.Palancean)